Negru Nicoleta, alias niko, a.k.a. nikosita face parte din categoria best female friend. Ea e o chestie de inaltime mica spre medie, are parul negru, scurt si ochii mici si caprui. Ne cunoastem din clasa a-9a, cam de pe la jumatate si usor, usor a patruns in anturaju si in viata mea. A copilarit pe maidanele din cartierul titan si mai are un fratior mai mare numit Danut, dar voi vorbi despre el mai tarziu. Nicoleta a facut parte din clasa de socio-umane din liceul Al.i.Cuza, iar in prezent este studenta in anul 2, la facultatea de relatii internationale si studii europene din cadrul universitatii. Nicoleta este o fata mai sentimentala si datorita acestui fapt are un atasament mai special pentru arta in general. Ii place foarte mult fotografia, a avut si cateva poze expuse la niste galerii, ii place foarte mult sa citeasca, mai ales din cartile unor scriitori contemporani, mai putin cunoscuti de cei fara o bogata cultura, ii place sa mearga la teatru si la cinema, si totodata ii place sa scrie si sa se exprime prin scris, fie printr-un blog sau poate chiar printr-o poezie. Nicoleta are o vasta cultura generala si un iq ridicat, ii place literatura, istora si sa incinga din cand in cand discutii filozofice. Are un ochi critic foarte dezvoltat si e incapatanata uneori, nu renunta foarte usor la punctul ei de vedere. Ii plac desenele animate, mai ales alea care sunt in engleza, ii place sa se joace the sims 2 si sa asculte muzica de calitate buna. Nicoleta are un suflet bun si curat, e foarte ospitaliera si oricand te va ajuta la nevoie sau iti va oferi un acoperis daca nu ai unde sa dormi. E o fata foarte buna la casa omului, stie sa faca curat, sa prepare diferite feluri de mancare, sa duca gunoiul afara cand se umple, sa scoata parchetul din camera cand e inundatie si sa aiba cei 7 ani de acasa. Ii plac sporturile extreme si cultura suburbana, concertele in care se face pogo si in care isi fac aparitia baieti cu creste, sa se dea cu rolele in parc si sa bea ciocolata calda cu prietenii. Nicoleta e un spirit foarte activ, mereu tre sa faca cate ceva, ii place foarte mult sa calatoreasca si are o afinitate ridicata pentru orasele in stil vechi. A avut un hamster pe nume Clara la care a tinut foarte mult, iar acum are in posesie un acvariu cu pesti. Nicoleta e o fire sociabila, mereu cu zambetul pe buze si detine o stare de spirit vesela, combinata cu un delicat simt al umorului. Din punct de vedere al dragostei niko nu prea a avut noroc, adik i s-au intamplat multe evenimente neplacute, dar presimt ca intr-o zi roata se va intoatrce si spre ea, mereu se intampla asta. Nicoletei nu ii place sa fie gadilata, iar daca asta se intampla in general reactioneaza foarte agresiv. Acum nu va ganditi ca va bate sau va injura, doamne fereste.. nu ... ea incearca sa te gadile la randul ei insa in loc de placerea pe care o manifesta gadilatul, acesta al ei provoaca mai mult durere. Nicoletei ii mai plac plimbarile in parc, sa se dea cu sania sau sa incinga o bataie cu bulgari iarna, dar asta pana nu se bosumfla cand e "sapunita". Adora sa danseze, dar nu pentru mine, ii place sa joace mima, monopoly sau scrabble, sa joace intr-o piesa de teatru cand are ocazia, sa se implice in diferite proiecte si sa participe la un meci de volei din cand in cand. Este o mica atleta foarte flexibila cand vine vorba de pozitii si manevre incendiare sau mai dubioase.
Multe momente avem impreuna eu cu niko. Mii de discutii filozofice si barfe pe sute de teme, petreceri, majorate, ceoncerte, meciuri de volei sau basket, la fel ca si ultimile 4 seri de revelion. M-a ajutat mult nikoleta, a fost mereu acolo cu un sfat sau o vorba buna, mi-a deschis ochii cu anumite aspecte din viata si a fost printre primele persoane care mi-au aratat ce inseamna muzica buna. Mereu a avut o satisfactie sa ma corecteze cand foloseam anumite expresii gresite sau cand nu stiam exact sensul anumitor cuvinte, chestiune care m-a ajutat pe parcurs. Un prieten adevarat la nevoie se cunoaste, cam asa e proverbul. Eh nicoleta mi-a demonstrat ca este intr-adevar o prietena adevarata. Intr-o seara de noiembrie-decembrie jucam basket in sala de sport cu niste baieti, cand intr-un moment de neatentie sunt inpis, cad pe mana, mai cade si altcineva pe ea si ... saraca mana se rupe. Eu am intrat in soc din cauza durerii, iar dintre toti niko a avut grija de mine. Ma dus la vestiare, ma ajutat sa ma schimb (adica sa fiu mai explicit, mi-a dat jos hainele si mi-a pus altele), apoi ma dus la ea acasa unde numai fusesem niciodata. Mi-a dat sa mananc, mi-a oferit un telefon sa pot sa-i dau vestea mare lu mama si ma condus pana la titan. Pentru curiosi am avut mana in gips vro 3-4 luni si acesta a fost cam cat lungimea bratului de lung, numai vorbim de frumoasele sabatori petrecute in compania acestui gips. Nu am sa uit niciodata acest gest al ei pt care voi fi recunoscator. Momentan ne confruntam amandoi cu aceasi problema cu care se confrunta si americanii, ne-am dat seama cat de egocentrista e lumea din ziua de azi si cum f rar se mai intampla ca cineva sa te mai asculte fara sa faca referire la propia persoana. Niko a fost acolo cand m-am simtit singur si mi-a oferit mereu calde imbratisari, a fost acolo cand mi s-au ingrosat sprancenele ca sa le penseze, a fost acolo cand am trecut prin momente negre si eram deprimat sau cand simteam nevoia sa vorbesc cu cineva si sa ma descarc, a fost de cealalta parte a receptorului cand venea telefonul milioane pt ca vorbeam cu orele, a fost alaturi de mine in momente de distractie si paranghelie, a fost acolo in situatiile cheie ca sa-mi demonstreze ca si persoanele de sex diferit pot fi foarte buni prieteni, a fost acolo....Nicoleta poate reprezenta oricand un model de educatie si de viata pentru multi oameni din societatea asta de rahat.....Sunt multe de spus dar a-si vrea sa ma opresc aici si sa iti multumesc nicoleta ca m-ai suportat toti anii astia.
